SUSTIN CAMPANIA

SUSTIN CAMPANIA

duminică, 31 mai 2009

Ploaia

M-am trezit ieri dimineaţă într-un optimism cu nedepistată sursă. Îmi venea să zburd şi chiar am făcut-o în drumul dinspre cameră spre coşul de gunoi cu pampers-ul proaspăt schimbat în mână :)
Între timp constat că soţul meu n-a dat drumul găinilor şi pornesc într-acolo cu avânt când ... stop, da, am aflat de unde mi se trăgea entuziasmul: plouase. Ei şi?, veţi spune, ei şi vă spun că m-a refăcut această ploaie asemeni firului de iarbă şi întregului pământ îmbujorat de drag şi bucurie. Şi asta prin somn, prin nebăgare de seamă! Afară totul mirosea a frânturi de copilărie, când mergeam cu ai mei în staţiune la munte şi constatam că acolo miroase "altfel". Atât de altfel încât şi Anastasia îmi spuse, cu capul îţit pe uşă, că miroase "a munte". Da, mirosea curat şi în plus cu aromă de fum, de la focurile făcute de nişte vecini mai friguroşi. Era atât de minunat că-mi certam plămânii că nu pot cuprinde întregul aer tot, să-mi fac provizii pentru viaţa'ntreagă.
Dar dragii mei, astăzi, tot după altă ploaie, am constatat că până şi lumina e mai curată, căci pe geamul proaspăt şters la bucătărie, care are vederea spre răsărit, îmi strălucea peisajul întreg de aproape şi de departe, dar nu de la proaspăt şters. Nu, căci ieşită afară am văzut că totul strălucea în aceeaşi serafică lumină.
Îmi pare rău, cred că şi vouă, că nu sunt pusă la punct cu tehnica de fotografiere, promit să-mi fac temele complet cât de curând.
În rest, numai de bine, creştem, gângurim, chiuim, sărim calul cu obrăzniciile, repetăm poezii pentru serbare, aşteptăm cu emoţie examenul de absolvire anul I de pian, facem planuri de vacanţă şi mai presus de toate aşteptăm sa plecăm ... "la munte".
Deocamdată ne pregătim să plecăm cu toţii la biserică şi credeţi-mă că la noi durează pregătirea! E Duminica Sfinţilor Părinţi de la sinodul I ecumenic.
Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi păcătoşii!

PS: nu vi se pare că ceva s-a schimbat şi-n stilul comunicării mele?, să fie oare de la ploaie sau mai degrabă de la Shakespeare, căci tocmai am terminat de recitit "Viaţa şi moartea regelui Richard al III lea"??
Oricum, vă îmbrăţişez cu drag.

joi, 28 mai 2009

Despre şi pentru copii

Ce repede trece timpul!! În curând pruncuşorul meu va avea 3 luni şi mă întreb când s-au scurs minunatele clipe... N-am mai reuşit să scriu nimic pe blogul meu, dar nu m-am putut opri să mai citesc de pe ale voastre. Mi-am încărcat bateriile cu bucuriile oferite de copiii mei, cu frumuseţea zilelor de primăvară, cu întâlnirile cu prietenii, întâlniri generate de "rodin" (vă veţi întreba ce este asta?, ei bine nici eu n-am ştiut până am ajuns în Bucovina, este vorba de prima vizită care se face unei familii în care s-a născut un prunc şi se vine cu daruri pentru cel mic dar şi produse alimentare pentru "întărirea mamei"!).
Astăzi, de praznicul Înălţării Domnului, am fost după slujbă la monumentul eroilor ridicat în satul nostru. A fost din nou un moment impresionant, pentru că este acesta un prilej de a sădi în inimile copiilor şi tinerilor, o valoare necesară sufletului lor, asemeni iubirii de bine şi de frumos. E grea munca asta, de a îndruma cugetul cel zburdalnic şi uşor purtat de vânt, dar fără de ea zadarnică ar fi orice altă trudă. Minunea, ajutorul vine din, încă, entuziasmul copiilor la astfel de activităţi. Am reuşit, de aceea, să-i învăţ într-o zi(!) un cântec patriotic. Programul pregătit cu copiii, elevii de la şcoală, a fost impresionant, alcătuit din cântecele clasice: "A sosit ziua dreptăţii", "Treceţi batalioane", "Hai să-ntindem hora mare" şi cântecul cel nou, împreună cu câteva poezii de Radu Gyr, Aron Cotruş şi o baladă cu autor necunoscut.
Trebuie să vă spun însă şi de "prestaţia" viceprimarului ce se doreşte primar, prezent în scop de impresionare electorală, şi care a vorbit non stop cu cine prindea prin apropiere, nepăsându-i de munca, efortul şi emoţia copiilor. De unde se vede că politicienii sunt clonaţi pe aceleaşi non valori şi neschimbabilă atitudine...

Iar pentru final să vă spun ce am descoperit pe net foarte folositor pentru copii. Este vorba despre o carte de colorat icoane, mai bine zis, sunt câteva zeci de icoane praznicale şi de sfinţi (39) ce se pot colora de copii. Dar pentru că eu am o mare dorinţă, ca în viitor copiii mei să picteze icoane, am ales nu varianta de a-i pune la colorat ci pe cea de a-i pune să copieze pe o foaie suprapusă imaginea, respectiv icoana, pe care abia apoi şi-o pot colora. Toţi cei trei copii ai mei au fost foarte încântaţi şi fiecare a realizat copierea la măsura vârstei lor, oricum a prins activitatea asta şi la 3 şi la 6 şi la 8 ani. Vă încurajez de aceea să daţi şi copiilor voştri, nemaivorbind de faptul că fiind vorba de icoane, le-am sugerat să fie foarte atenţi şi serioşi.
O noapte frumoasă vă doresc, la noi tocmai plouă şi mie îmi vine să chiui de bucurie pentru ploaia asta, pe care sincer nu mai îndrăzneam să o cerem de la Dumnezeu după "spectacolul" gay "găzduit" pe pământul nostru.