SUSTIN CAMPANIA

SUSTIN CAMPANIA

joi, 20 august 2009

Roadele blogului

Ieri am gustat din primele roade ale blogului. Mai concret, am trăit prima întâlnire din virtual în real. Am avut deci emoţia întâlnirii cu Irina şi Mariana, căci până ieri mă întâlneam cu Dulce casă şi Psalm de dor. Bucuria şi folosul unei întâlniri virtuale aţi gustat-o şi o gustaţi mereu. Eu acum vă rog să faceţi totul pentru a gusta din cealaltă, şi fiţi siguri că vor apărea ispite, eu una am rămas ieri pe undeva prin oraş cu maşina la ora la care trebuia să fiu la întâlnirea cu fetele căci mi s-a rupt cablul de acceleraţie :(. Dar cu îngăduinţa fetelor am ajuns până la urmă :)).
Două fete minunate, una mai minunată ca cealaltă, simţeam şi vedeam cât de bine m-ar completa în părţile mele deficitare. Să vă vorbesc de tenacitatea şi entuziasmul Irinei sau poate să vă povestesc de căldura şi blândeţea Marianei... Nu, asta o fac ele foarte frumos pe blogurile lor. Eu vă voi spune că mi-a fost foarte bine împreună cu ele, că nu ştiu dacă nu am vorbit eu prea mult, bafta lor că s-au întâlnit înainte de venirea mea, că orice subiect am fi abordat ne-ar fi trebuit mai multe zile să avem impresia doar că l-am epuizat, că am plecat zburând şi promiţându-mi că voi lua ca albina tot ce este bun în ele încercând să le semăn.
Şi, cum le-am spus şi lor, este minunat că de acum nu vor fi doar Irina şi Mariana ci vor fi mai mult: aaaa, Irinaaa şi Marianaaa, cum să nu le ştiu!!
Aşa că, daţi-mi voie să le îmbrăţişez, astfel încât să pot cuprinde în îmbrăţişare toate gândurile şi pe toţi cei dragi ai lor. Iar vouă tuturor nu vă fac sâc, sâc ci vă invit la alte întâlniri din virtual în real. Credeţi-mă, vă va fi tare bine...
Până atunci, pregătirile de sfinţire abia au început şi aseară simţeam deja că mă ia o oboseală. Dar cu rugăciunile voastre dragilor, voi reuşi să ajung la linia de sosire.

luni, 17 august 2009

Veşti şi ... o invitaţie

Cu părere de rău şi din prea multe motive n-am mai scris de mai bine de-o lună!
Îmi pare tare rău şi sunt datoare cu o cerere de iertare.
Iar acum am bucuria şi emoţia de a vă anunţa că am ajuns la momentul cel mare:
pe 6 septembrie avem sfinţirea bisericii noi, fără pictură totală doar în Sf. Altar!
Slavă lui Dumnezeu, Prea curatei Maicii Sale, la a cărei praznic al Adormirii am şi aflat vestea că putem sfinţi pe acea dată, cu rugăciunile sfinţilor români din vechime şi din actualitate (a căror canonizare întârzie, dar nu şi în inimile noastre) şi nu în cele din urmă cu minunatele rugăciuni ale Sf. Arh. Mihail care a făcut o minune mare în Colose şi va face din nou o minune la Tişăuţi în acea binecuvântată zi de 6 septembrie.
Aşadar, prinsă până peste cap cu pregătirile necesare, cu surprinderea şi înrâurirea bucuriei întregului sat, vin cu sufletul costumat în costum popular românesc şi vă rog să poftiţi, cu mic cu mare, la sărbătoarea noastră, de oriunde v-aţi afla şi oricât ne-am cunoaşte.
Iată şi invitaţia oficială:



PREOTUL ŞI CREDINCIOŞII PAROHIEI TIŞĂUŢI AU BUCURIA DEOSEBITĂ DE A VĂ INVITA ŞI AŞTEPTA LA SFINŢIREA NOII BISERICI PAROHIALE CARE VA AVEA LOC DUMINICĂ 6 SEPT 2009, SFINŢIRE OFICIATĂ DE ÎPS PIMEN ÎMPREUNĂ CU UN SOBOR PREOŢESC, ÎNCEPÂND CU ORELE 8.00.


PAROH,

PR. MIRCEA BEJENAR

Să vă spun că vă aştept cu mult, mult drag şi că vă cer rugăciunile şi gândurile bune pe tot parcursul pregătirilor. Doamne ajută-ne!