Am primit o poezie minunată de la o "mamă de mămică" şi vreau să vi-o dăruiesc tuturor. Nu se putea ca o bunică să nu cuprindă în inima ei sentimentele minunate pe care şi o mămică le poartă.
Muguraş de floare
E zvon de primăvară în tot albastrul zării,
Narcisa înfloreşte la tâmpla aşteptării,
Cald, albul de miresme îmi înfăşoară dorul
Ca tânăra mămică ce-mbrăţişează-odorul.
Se pregătesc petale să-nfeşe copilaşul
Venit ca dar din ceruri, zâmbind ca îngeraşul...
Când razele de soare dezmiardă ochişorii,
Trei lacrimi de mămică sărută obrăjorii.
Privesc cu drag minunea ce-n braţe se frământă,
Un zâmbet mă surprinde şi inima îmi cântă,
Se naşte-n mine dorul de-o largă-mbrăţişare,
Dar braţe de mămică fac taina mult mai mare.
Un gângurit de înger şi-un plâns ca de vioară
Răzbat în largi ecouri ce inima-nfioară...
Când mâna-mi tremurândă atinge obrăjorul,
Un muguraş de floare alină-ndată dorul.
Şi bucurii şi temeri încep să mă cuprindă,
O taină-nrourată vor inima-mi s-aprindă...
E lacrima minunii că-s mamă de mămică
Şi-i taina şi fiorul de-a fi din nou bunică...
(De la Mariana cu mult drag pentru toţi iubitorii de "mici minuni "!)
Despre noi... numai de bine! :) :) :)
Mulţumesc din suflet, Iuliana!
RăspundețiȘtergereCâteodată marile bucurii, ca şi marile dureri sau marile iubiri, abia încap în cuvinte...
Numai bine tuturor şi fie ca primăvara să vă aştearnă în cale petale imaculate de narcise, iar gândul să fie mereu la Dumnezeul nostru!
Eu iti multumesc Mariana! Din punctul meu de vedere bucuria cea mare a incaput foarte frumos in cuvintele tale si mi-am regasit si eu bucuria in ele. Te imbratisez cu drag si adaug asa sa fie in calea noastra a tuturor!
RăspundețiȘtergereDragă Iuliana, fiindcă azi e Buna Vestire, îţi dăruiesc cu drag versurile următoare scrise din uimirea ce o am faţă de cuvintele ce le-a spus Maica Domnului Iisus: "Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!"
RăspundețiȘtergereÎN CRINII ALBI...
În crinii albi îţi văd neprihanirea,
Marie, Maică a Fiului de Sus.
În lacrima tăcută văd iubirea
Şi-n ochi duioşi îţi tremură privirea
De Maică sfântă-a Domnului Iisus.
Îţi pleci uşor privirea-nceţoşată,
Iar inima-ţi tresaltă de uimire...
Un înger ţi se-nchină de îndată,
Tu tremuri tot ca trestia înaltă,
Şi-n piept se-adună valuri de iubire.
Nu îndrăzneşti să-ţi mai rosteşti suspinul,
Te farmecă prezenţa îngerească.
De dincolo de nori tu vezi seninul
Şi ştii c-acesta ţi-e acum destinul
Să laşi sfios ca Fiul să se nască.
Nu poţi altfel că tu ai fost aleasă
Şi vrei ca roabă-a Cerului să fii!
...Îţi ştii podoaba sfântă de mireasă
Şi inima şi dorul nu te lasă
Că ştii c-aceasta-i pentru veşnicii...
Şi te supui cu-atâta frumuseţe
Dorind a lumii dulce mântuire.
Iar sufletul tânjeşte să-L răsfeţe
Şi să-I şoptească sfintele poveţe
Celui venit de Sus doar din iubire.
Dorim şi noi s-avem neprihănirea
De robi ca tine-ai Tatălui din ceruri.
Mereu la El să ne-aţintim privirea,
Să învăţăm ce dulce e jetfirea
Când cu Hristos trăim curat de-a pururi.
Draga Iuliana, te astept aici cu o mică surpriză:
RăspundețiȘtergerehttp://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/2009/03/hotarare-grea.html
PS. Am mai încercat să postez invitaţia de mai sus, dar se pare că am greşit ceva şi nu a apărut...
Multumim de frumoasa poezie.Binecuvantarea Domnului sa se reverse peste noi toti.Amin!
RăspundețiȘtergere