Ieri am deschis din nou minunata carte: "Avva de foc, stareţul ieroschimonah Samson" şi bineinţeles că am recitit partea despre educaţia copiilor. Redau câteva extrase din scrisorile sale pe această temă.
Întrebare: Dimineţta copilul se roagă singur.
Răspuns: E periculos pentru el. S-ar putea să deprindă a se ruga într-un asemenea mod, încât dracii să-l atace şi să-l înfricoşeze.
Î: În Postul Mare se poate da copiilor în vârstă de 3-4 ani salam?
R: E infricoşător fie şi numai să te gândeşti la aceasta, dar să-i mai şi dai... Laptele poate fi dat ca o excepţie pentru copii. Toate lactatele. Să li se ofere copiilor odihnă de carne şi peşte.
Î: Copilul îmi şopteşte taine de-ale lui la ureche.
R: E minunat. Păstrează aceasta. Pedepseşte-l doar cu dreptate, fără să te mânii, fără răutate, iubindu-l. Atrage-i atenţia asupra iubirii lui de sine. Nu-l jigni, nu-l înjosi, ci mângâie-l. Fii sever doar faţă de minciună, înşelăciuni, încăpăţânare.
Î: E voie să însemnăm cu semnul Sfintei Cruci veşmintele copiilor?
R: Da. Se poate (cămaşa, ciorapii, rochiţele). "În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin". E absolut necesară însemnarea cu semnul Sfintei Cruci.
Î: Copilul meu m-a întrebat de ce nu se roagă o anumită persoană. Eu i-am răspuns: "Îi slujeşte dracului".
R: În zadar i-ai spus aşa. Nu e bine. Prin aceasta îl inveţi pe copil să judece şi să devină fariseu.
Copilul trebuie să citească fără intonaţie, şi doar rugăciunile pe care le înţelege cu mintea sa. Mai bine nişte rugăciuni scurte: "Auzi-ne pe noi", "Ajută-i pe mama şi pe tata". Să citească Vieţile sfinţilor iarăşi şi iarăşi, la nesfârşit, şi să vorbeşti cu el despre acestea.
Î: Nu i-am cumpărat îngheţată, i-am zis că mai are nevoie de căciuliţă, de încălţăminte.
R: E foarte bine ca incă de la început să se obişnuiască să vadă greutatea câştigării existenţei, să preţuiască cele câştigate cu trudă şi nu să risipească.
Învaţă-l şi încredinţează-i multe treburi.
Pentru încăpăţânarea în cele rele şi pentru neascultare, mai întâi trebuie să-i explici, iar apoi, dacă nu vrea să asculte, poate fi şi pedepsit.
Poartă de gijă să nu-l lauzi niciodată, şi despre el să nu povesteşti nimănui, trebuie apărat de laudă.
Să se joace, însă cu măsură, ca să nu încalce ascultarea.
Î: Orice mustrare, orice ridicare de glas, chiar şi cu dreptate fiind, poate să deprime?
R: Da. Sunt indignat până la lacrimi atunci când sunt certaţi copiii.
Î: Educaţia copilului depinde de Dumnezeu?
R: E o impertinenţă să crezi că educaţia copilului depinde doar de Dumnezeu. Domnul Dumnezeu ţi l-a încredinţat şi ţie iţi va cere răspuns. Domnul Însuşi îl apără şi îl îndrumă şi îl înţelepţeşte datorită bunăvoinţei Sale şi rugăciunilor tale.
Întrebare: Dimineţta copilul se roagă singur.
Răspuns: E periculos pentru el. S-ar putea să deprindă a se ruga într-un asemenea mod, încât dracii să-l atace şi să-l înfricoşeze.
Î: În Postul Mare se poate da copiilor în vârstă de 3-4 ani salam?
R: E infricoşător fie şi numai să te gândeşti la aceasta, dar să-i mai şi dai... Laptele poate fi dat ca o excepţie pentru copii. Toate lactatele. Să li se ofere copiilor odihnă de carne şi peşte.
Î: Copilul îmi şopteşte taine de-ale lui la ureche.
R: E minunat. Păstrează aceasta. Pedepseşte-l doar cu dreptate, fără să te mânii, fără răutate, iubindu-l. Atrage-i atenţia asupra iubirii lui de sine. Nu-l jigni, nu-l înjosi, ci mângâie-l. Fii sever doar faţă de minciună, înşelăciuni, încăpăţânare.
Î: E voie să însemnăm cu semnul Sfintei Cruci veşmintele copiilor?
R: Da. Se poate (cămaşa, ciorapii, rochiţele). "În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin". E absolut necesară însemnarea cu semnul Sfintei Cruci.
Î: Copilul meu m-a întrebat de ce nu se roagă o anumită persoană. Eu i-am răspuns: "Îi slujeşte dracului".
R: În zadar i-ai spus aşa. Nu e bine. Prin aceasta îl inveţi pe copil să judece şi să devină fariseu.
Copilul trebuie să citească fără intonaţie, şi doar rugăciunile pe care le înţelege cu mintea sa. Mai bine nişte rugăciuni scurte: "Auzi-ne pe noi", "Ajută-i pe mama şi pe tata". Să citească Vieţile sfinţilor iarăşi şi iarăşi, la nesfârşit, şi să vorbeşti cu el despre acestea.
Î: Nu i-am cumpărat îngheţată, i-am zis că mai are nevoie de căciuliţă, de încălţăminte.
R: E foarte bine ca incă de la început să se obişnuiască să vadă greutatea câştigării existenţei, să preţuiască cele câştigate cu trudă şi nu să risipească.
Învaţă-l şi încredinţează-i multe treburi.
Pentru încăpăţânarea în cele rele şi pentru neascultare, mai întâi trebuie să-i explici, iar apoi, dacă nu vrea să asculte, poate fi şi pedepsit.
Poartă de gijă să nu-l lauzi niciodată, şi despre el să nu povesteşti nimănui, trebuie apărat de laudă.
Să se joace, însă cu măsură, ca să nu încalce ascultarea.
Î: Orice mustrare, orice ridicare de glas, chiar şi cu dreptate fiind, poate să deprime?
R: Da. Sunt indignat până la lacrimi atunci când sunt certaţi copiii.
Î: Educaţia copilului depinde de Dumnezeu?
R: E o impertinenţă să crezi că educaţia copilului depinde doar de Dumnezeu. Domnul Dumnezeu ţi l-a încredinţat şi ţie iţi va cere răspuns. Domnul Însuşi îl apără şi îl îndrumă şi îl înţelepţeşte datorită bunăvoinţei Sale şi rugăciunilor tale.
Minunat!
RăspundețiȘtergere