SUSTIN CAMPANIA

SUSTIN CAMPANIA

duminică, 31 mai 2009

Ploaia

M-am trezit ieri dimineaţă într-un optimism cu nedepistată sursă. Îmi venea să zburd şi chiar am făcut-o în drumul dinspre cameră spre coşul de gunoi cu pampers-ul proaspăt schimbat în mână :)
Între timp constat că soţul meu n-a dat drumul găinilor şi pornesc într-acolo cu avânt când ... stop, da, am aflat de unde mi se trăgea entuziasmul: plouase. Ei şi?, veţi spune, ei şi vă spun că m-a refăcut această ploaie asemeni firului de iarbă şi întregului pământ îmbujorat de drag şi bucurie. Şi asta prin somn, prin nebăgare de seamă! Afară totul mirosea a frânturi de copilărie, când mergeam cu ai mei în staţiune la munte şi constatam că acolo miroase "altfel". Atât de altfel încât şi Anastasia îmi spuse, cu capul îţit pe uşă, că miroase "a munte". Da, mirosea curat şi în plus cu aromă de fum, de la focurile făcute de nişte vecini mai friguroşi. Era atât de minunat că-mi certam plămânii că nu pot cuprinde întregul aer tot, să-mi fac provizii pentru viaţa'ntreagă.
Dar dragii mei, astăzi, tot după altă ploaie, am constatat că până şi lumina e mai curată, căci pe geamul proaspăt şters la bucătărie, care are vederea spre răsărit, îmi strălucea peisajul întreg de aproape şi de departe, dar nu de la proaspăt şters. Nu, căci ieşită afară am văzut că totul strălucea în aceeaşi serafică lumină.
Îmi pare rău, cred că şi vouă, că nu sunt pusă la punct cu tehnica de fotografiere, promit să-mi fac temele complet cât de curând.
În rest, numai de bine, creştem, gângurim, chiuim, sărim calul cu obrăzniciile, repetăm poezii pentru serbare, aşteptăm cu emoţie examenul de absolvire anul I de pian, facem planuri de vacanţă şi mai presus de toate aşteptăm sa plecăm ... "la munte".
Deocamdată ne pregătim să plecăm cu toţii la biserică şi credeţi-mă că la noi durează pregătirea! E Duminica Sfinţilor Părinţi de la sinodul I ecumenic.
Sfinţilor Părinţi, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi păcătoşii!

PS: nu vi se pare că ceva s-a schimbat şi-n stilul comunicării mele?, să fie oare de la ploaie sau mai degrabă de la Shakespeare, căci tocmai am terminat de recitit "Viaţa şi moartea regelui Richard al III lea"??
Oricum, vă îmbrăţişez cu drag.

3 comentarii:

  1. nu stiu daca s-a schimbat dar mi-a placut. va imbratisez!

    RăspundețiȘtergere
  2. de acord cu Mihaela Maria!!! trebuie sa fie foarte frumos la voi acolo,numai bucurie, casa plina si armonie,ce binecuvantare! pupici ..si vad ca deja ati implinit 2 luni ,cei mici,adica...la multe inainte la toata familia cu sanatate!

    RăspundețiȘtergere
  3. Iuliana, si la noi ploaua, iar eu sunt ploioasa de cand ma stiu. Mor dupa ploaie, imi vine sa stau numai cu nasul afara si cu restul la caldurica, cu o carte buna in mana. Insa, ce vroiam sa subliniez, pe mine ploaia ma linisteste, ma indeamna la tacere, in timp ce pe tine, minunat lucru, te-a revigorat.
    Sa-ti pastreze Domnul sufletul plin de bucurie si trupul de vitalitate!

    RăspundețiȘtergere